Republica Moldova a exportat, în primele patru luni ale anului curent, mărfuri în valoare de peste 878 de milioane de dolari, cu 28,7% mai mult decât în lunile ianuarie-aprilie din 2017, arată datele Biroului Național de Statistică din Republica Moldova, transmite Romanian Global News.

Deputatul PMP Constantin Codreanu, preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, a prezentat miercuri, 30 mai în Camera Deputaţilor o declaraţie politică privind alegerea in data de 24 mai a episcopilor titulari ai Episcopiei de Bălţi (fostă a Hotinului, creată la 8 martie 1923, reactivată la 14 septembrie 1992 şi înregistrată de Guvernul Republicii Moldova la 17 decembrie 2004) şi Episcopiei Basarabiei de Sud (fostă de Cetatea Albă-Ismail, creată la 8 martie 1923, reactivată la 8 februarie 2001, înregistrată de Guvernul Republicii Moldova la 14 noiembrie 2006), eparhii a căror existenţă este prevăzută expres în articolul 6 (2) al Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, recunoscut prin Hotărârea Guvernului României nr. 53/2008.

În declaraţia sa politică, deputatul Constantin Codreanu menţionează: „Domnule preşedinte, distinşi colegi, noul titular al Episcopiei de Bălţi este Preasfinţitul Părinte Antonie (Telembici, 55 de ani), având în jurisdicţie municipiul Bălţi şi raioanele Briceni, Donduşeni, Drochia, Edineţ, Făleşti, Floreşti, Glodeni, Râşcani, Sângerei, Soroca şi Ocniţa din Republica Moldova, cu un cuprins teritorial de 10 001 km pătraţi populat de 822 252 de locuitori, inclusiv persoane cu dublă cetăţenie (moldo-română).

Noul titular al Episcopiei Basarabiei de Sud este Preasfinţitul Părinte Veniamin (Goreanu, 43 de ani), având în jurisdicţie municipiul Bender/Tighina şi raioanele Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Căuşeni, Cimişlia, Leova, Ştefan Vodă, Taraclia, UTA Găgăuzia şi sudul istoric al Basarabiei din Euroregiunea moldo-româno-ucraineană „Dunărea de Jos”, cu un cuprins teritorial de 20 639 km pătraţi populat de 1 062 088 locuitori, inclusiv persoane cu dublă cetăţenie (moldo-română).

Aceşti doi noi ierarhi titulari s-au alăturat Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit şi Exarh Petru (Păduraru, 71 de ani), titularul Arhiepiscopiei Chişinăului (creată la 8 martie 1923, reactivată la 3 octombrie 1995 şi înregistrată de Guvernul Republicii Moldova la 1 decembrie 2004). având în jurisdicţie municipiul Chişinău şi raioanele Anenii Noi, Călăraşi, Criuleni, Hânceşti, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Străşeni, Şoldăneşti, Teleneşti, Ungheni din Republica Moldova, cu un cuprins teritorial de 10 447 km pătraţi populat de 1 675 881 locuitori, inclusiv persoane cu dublă cetăţenie (moldo-română).

Aceste trei eparhii sunt specifice, întrucât, fiind externe, nu sunt diasporale şi fiind istorice, sunt totuşi la un nou început. Fiind eparhii istorice, ele au fost spoliate de către statul sovietic ocupant de patrimoniul lor imens deţinut acum de către Guvernul Republicii Moldova ca stat succesor în parte al fostei URSS. Astfel, eparhiile constitutive ale Mitropoliei Basarabiei sunt lipsite de orice bază materială şi economică.

Procentul românilor care susţin unirea României cu Republica Moldova a crescut în ultimele luni, de la 36% la începutul anului (sondaj CURS) , la 44% în prezent, arată un studiu sociologic de tip omnibus realizat de Centrul de Sociologie Urbană şi Regională – CURS în perioada 27 aprilie – 8 mai, 2018.

Printre motivele invocate de cei care susţin unirea se numără faptul că moldovenii sunt români (45%), faptul că teritoriile de dincolo de Prut au făcut parte din România (29%) sau faptul că ţara ar fi mai mare şi mai puternică după unire (13%).

Dintre cei 32% respondenţi care nu susţin unirea cu Republica Moldova, 19% au susţinut că o asemenea mişcare ar fi dăunătoare României. 16% consideră că ar fi prea complicat şi costisitor pentru România.

Activitatea lui Traian Băsescu în Republica Moldova a dat roade. Românii consideră PMP drept partidul care promovează cel mai mult unirea, iar pe fostul preşedinte îl văd ca principalul politician pro-unire.

Visul românilor de a trăi într-o Românie Mare va deveni realitate. Convingerea a fost exprimată la emisiunea Punctul pe Azi de istoricii Marius Diaconescu şi Ion Negrei. Cercetătorii susţin că indiferent de propaganda Moscovei, reunirea celor două state româneşti va fi realizată.

Guvernele României şi Republicii Moldova vor examina, la următoarea şedinţă comună, posibilitatea eliminării tarifelor la roaming între cele două ţări. Această temă a fost discutată la Chişinău, în cadrul unei întrevederi între ministrul român al Economiei, Dănuţ Andruşcă, şi premierul moldovean, Pavel Filip.

În acest fel, oamenii ar simţi mesaje clare de apropiere, a spus premierul Filip, citat într-un comunicat al Guvernului de la Chişinău.

Republica Moldova, împreună cu alte ţări membre ale Parteneriatului Estic, poartă discuţii şi în privinţa posibilităţii eliminării tarifelor de roaming cu statele membre ale Uniunii Europene, însă, deocamdată, este vorba de un proiect de perspectivă.

Filip și Andrușcă au pus accent pe cele patru etape de implementare a proiectului: îndeplinirea condițiilor suspensive, reorganizarea „Transgaz”, efectuarea procedurilor de achiziții și demararea lucrărilor de construcție, cel târziu în septembrie 2018. În prezent, autoritățile sunt pe ultima sută de metri în ceea ce priveşte realizarea condițiilor suspensive din contractul de privatizare. „Este esențială respectarea termenelor stabilite. Acesta este un proiect de suflet pentru mine”, a menționat, în context, ministrul Economiei al României.

Cele două părți au vorbit și despre interconexiunea sistemelor electroenergetice ale celor două state. În acest sens, a fost relevată importanța dinamizării colaborării cu Transelectrica.

Alte proiecte prioritare vizează eliminarea tarifelor de roaming, construcția unei autostrăzi, precum și a infrastructurii feroviare care să facă legătura între Republica Moldova și România. Inițiativa de eliminare a tarifelor la roaming urmează să fie discutată în cadrul următoarei ședințe comune a Executivelor de la Chișinău și București. „Astfel oamenii ar simți mesaje clare de apropiere”, a spus Pavel Filip. ( sursa : www.timpul.md )

Peste 100 de primari de pe ambele maluri ale Prutului s-au întâlnit la Chişinău, la cea de-a treia reuniune a Congresului Autorităţilor Locale din România şi Republica Moldova. În cadrul evenimentului, primarii au împărtăşit din experienţa cooperării reciproce de până acum, în urma înfrăţirilor şi aspectele unor viitoare proiecte comune.

100 de cetăţeni moldoveni au devenit români cu acte în regulă azi, la 100 de ani de când s-a semnat unirea Basarabiei cu patria mamă. Evenimentul a avut loc în capitala țării, la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie, în prezența oficialilor din Parlamentul de la București. Momentul a fost transmis în direct pe reţelele de socializare.

Evenimentul a debutat cu intonarea imnului României, care a fost cântat de toți basarabenii prezenți. Rând pe rând, cei prezenți la eveniment au jurat credință statului român, să respecte Constituția și legile României și să apere drepturile și interesele naționale.

Evenimentul s-a derulat în prezenţa Președintelui Autorității Naţionale pentru Cetăţenie, Andrei Tinu. Au mai participat Președintele Comisiei românilor din afara granițelor țării, Constantin Codreanu, secretarul de stat, Veaceslav Șaramet, Președintele Platformei Unioniste Acțiunea 2012, George Simion, academicieni, senatori și istorici de pe cele două maluri ale Prutului. În ultimii 27 de ani, circa un milion de cetăţeni ai Republicii Moldova au depus jurământul de credinţă faţă de patria mamă, România.